April 22, 2010
Un sfarsit e un nou inceput
In noiembrie am fotografiat-o pe Diana in spitalul Louis Turcanu din Timisoara, intr-o campanie Salveaza Vieti. D. a fost un personaj in clipul campaniei si am scris atunci cateva cuvinte despre intalnirea cu ea. Imi amintesc:
Nu pot da nume. O cheama D si e o fetita trista. Am fotografiat-o in salon mai mult de trei ore, am incercat sa vorbesc cu ea, i-am zambit, am incercat sa glumesc. I-am aratat fotografiile… Am primit aceasi expresie trista de fiecare data si nici un cuvant. Nici un cuvant timp de trei ore. La un moment dat am intrebat-o resemnat “Vrei sa plec?” . “Nu pleca”, au fost singurele ei cuvinte.
Am simtit aceste cuvinte. Ochii ei imi spuneau ca nu-si mai apartine, ca oamenii din jur sunt singura ei speranta. Si asteptarea.
(…)
D. a murit.
Salveaza Vieti a demarat anul trecut campania de ajutorare a bolnavilor de cancer si leucemie de la Spitalul Louis Turcanu din Timisoara, o campanie in care am fost implicat si eu iar eforturile spitalului au fost puternic mediatizate de ProTV. Ca urmare zeci de companii au avut curajul sa aplice o prevedere perfect legala dar putin stiuta a Codului Fiscal prin care o mare parte din impozitul pe profit se poate directiona catre eforturi umanitare. (mai multe aici)
Diana a murit si pentru ea nu s-a mai putut face nimic. Vreau sa cred ca moartea ei inseamna ceva iar voi care cititi aceste randuri sa va ridicati hotarati sa dati mai departe vestea despre procentul de 20% din impozitul pe profit care nu se da la stat (cum s-ar intampla daca nu faceti nimic) ci acolo unde aceasta poate salva o noua viata.
Si anul acesta e un an in care puteti ajuta.
Categorie: Salveaza vieti
10 Comentarii
April 23rd, 2010 at 1:26 am
Diana a murit. Un copil trist, fara copilarie ….. nu e drept, nu e drept …….
Offffff, doamneeee, unde-oi fi?
Si nenorocitii, si-au dat o lege sa nu-si declare averile, ca e privat …
Nu exista niciun dumnezeu, nu exista dreptate …. un copil, o fetita, un sufletel chinuit
Nu trebuia sa scrii asta! Nu sensibilizezi nimic, nu e niciun inceput …. pentru amarata aia mica, nu mai e nimic ….
Offffffffffffffff, imi plesneste capul, nu trebuia sa intru …………
April 23rd, 2010 at 9:01 am
cred ca nimic nu mai e corect
important este ca speranta moare ultima, de asta trebuie sa luptam in continuare
dumnezeu sa o odihneasca pe micuta..
April 23rd, 2010 at 9:29 am
Ogara, de ce sa nu scriu? E realitatea. Vor mai fi ca ea. Sa speram cat mai putini.
Iar lumea trebuie sa stie ca in aceasta campanie nu se cer bani ci doar se directioneaza banii care trebuie dati deja. Un efort extrem de mic pentru un rezultat mare.
April 23rd, 2010 at 10:53 am
Nu prea comentez pe unde intru. Din pacate astazi trebuie sa comentez:
Dumnezeu s-o odihneasca in pace! Imi plange inima
April 23rd, 2010 at 12:40 pm
Nu trebuie scrise aici condoleante ci trebuie ca fiecare sa puna mana pe telefon si sa-si sune toti prietenii directori sau patroni si sa le povesteasca despre aceasta posibilitate de a directiona impozitul pe profit. REPET, nu se dau bani in plus din firma ci doar se redirectioneaza.
Ca sa fie cat mai putine astfel de cazuri pe viitor.
April 24th, 2010 at 12:22 pm
Doamne, e ingrozitor ce se-ntampla !!!
May 6th, 2010 at 11:36 am
Alin, în cazul ăsta eu nu văd niciun început… ci un mare punct. apăsat. mai ales în sufletul părinţilor ei…
Am pierdut şi eu aşa o fiinţă prea dragă.(http://mihaelacojocariu.blogspot.com/2010/04/balada-pentru-ada.html)
Şi ştii ce-mi pare cel mai rău? că a trăit 5 ani în nişte chinuri groaznice pe un pat de spital, visând viaţă. În loc să TRĂIASCĂ măcar încă 6 luni, în locul celor 5 ani…
dar da…speranţa e ultima care moare…
May 6th, 2010 at 7:05 pm
In momentul in care am fotografiat-o am inteles drama ei si am ales sa ma implic dincolo de fotografie ca sa-i determin pe cei pe care-i cunosc sa contribuie cu bani. Am reusit o suma frumoasa. N-am scris acum despre pareri de rau sau dramatism ci despre cum ne implicam noi ceilalti in urma acestor evenimente. Sau inainte, de preferat. Daca cu fiecare plecare a unei stelute macar unul din noi cei care ramanem alegem sa ne implicam inseamna ca D. n-a plecat degeaba. La acest inceput m-am referit in titlu, nu al ei sau al parintilor, ci al nostru, al celor care am ramas.
July 6th, 2010 at 12:19 am
buna domnule Alin ma numesc Brisc Claudiu si noi am trecut printr+o experineta neplacuta dar cu final fericit in cele din urma cu baietelul nostru motiv pt care am intemeiat o asociatie umanitara care ii si poarta numele
in urma discutiei avute cu doamna Oana Gheorgiu din Asociatia Salveaya Vieti am luat hotararea sa demaram actiune de strangere de fonduri pentru cele 2 camere sterile de la cinica din Timisoara
aici va scriu cu o rugaminte si anume aceea de a prelua acest mesaj pe site-ul nostru.
va rog sa-mi spuneti daca suntei de acord
o puteti face si pe mailul publicat daca preferati
Cu admiratie
Brisc Claudiu tata lui Brisc Alexandru
July 11th, 2010 at 4:33 pm
Claudiu, poti sa folosesti orice material de aici pentru Salveaza Vieti si Louis Turcanu. Multumesc!