Ce aleg eu

Un loc îndepărtat, o experiență unică. V-am spus că voi veni cu poze noi. Prin urmare, aceasta este o selecție din albumul tipărit.

Vânturile etesiene (meltemi în turcă) sunt vânturile uscate și puternice ce bat în nordul mării Egee în perioada mai-septembrie. Devin foarte puternice dupămasa și se sting încet înspre noapte. Meltemi reprezintă un pericol pentru navigatori deoarece apar din senin și pot bate cu o viteză de pâna la 7–8 Beaufort. Çiftlik este un mic sat în districtul Marmaris, provincia Muğla, Turcia. Este o destinație populară de prima zi de navigație

S-a încheiat o perioada de fotografiere a Sarei materializată într-un proiect atât pe simeze cât și pe blogul personal. Vă reamintesc că expoziția este deschisă la Cărturești, pe Mercy, în Timișoara și va ajunge în alte orașe. Detalii de la vernisaj au apărut pe www.nikonisti.ro. Expoziția se dorește o sinteză rece, socială a momentului nașterii. Este impersonală, o altfel de selecție decât pe blog, o selecție ce incită la analiză și mai
Daruieste viata

Statul a decis să nu investească în sănătate. Așa că, prin fiecare dintre noi, un alt român poate să trăiască. Copiii, bolnavii de leucemie, care au nevoie de un transplant de celule stem așteaptă. O șansă la viață sau poate moartea. Încercați un exercițiu de imaginație – cum i-ați spune unui om drag vouă că nu mai are ce să aștepte? Centrul de transplant medular din cadrul clinicii Louis Țurcanu

Am fotografiat din nou în spitalul Louis Țurcanu din Timișoara. Într-un preambul pentru niște filmări. Cu același paturi. Dar alți copii. Am avut emoții să mă întorc. Până la urmă, ultima dată când am zâmbit unei fetițe și i-am spus că va fi bine m-am înșelat. [21:38] neamtu_alin: nu ti-am zis[21:38] neamtu_alin: am intrat in salonul dianei[21:39] neamtu_alin: am si filmat acolo dar probabil nu-l recunosti[21:39] neamtu_alin: e acum salonul

Am scris demult: “Nu pot da nume. O cheamă D și e o fetiță tristă. Am fotografiat-o în salon mai mult de trei ore, am încercat să vorbesc cu ea, i-am zâmbit, am încercat să glumesc. I-am arătat fotografiile. Am primit aceași expresie tristă de fiecare dată și nici un cuvânt. Nici un cuvânt timp de trei ore. La un moment dat am întrebat-o resemnat. Vrei să plec?? Nu pleca,