La Mures

In cautarea unei locatii pentru o sedinta foto am descoperit dincolo de Vladimirescu o poiana. Un loc ce-mi aminteste de Muresul anilor 90. Un loc neatins de oameni, o invitatie la evadare…

Si imi amintesc. Eram in vacanta. Vacantele din liceu le petreceam mergand la baie. Asa am descoperit Muresul. Dincolo de padurea din Vladimirescu se arata limpede si mirosind frumos, un rau cu malul curat, lenes si numai bun de baie. Nu era nici tipenie de om. “Hai sa punem patura!” spune ea… si ne-am oprit acolo. O zi intreaga. Amandoi si natura. La fel de natural, fara costumele de baie. Goi si arsi de soare pe fundurile noastre neantrenate, am trait atunci una dintre cele mai frumoase zile de vara.