Drepturi de autor

“Salut, am vazut o fotografie de a ta pe niste autobuze!”

Asa a inceput totul. “Nud cu mana ei” publicata in 2006, a fost preluata de un trust media, marita de la 640x pixeli la 2 metri (!) si folosita ca imagine pentru o campanie publicitara.

Intr-o tara cu o justitie suprasolicitata, obtinerea de bani din drepturi de autor este o incercare dificila daca nu imposibila. Andreea Sanduloiu, o buna prietena, este cea care l-a vazut si m-a anuntat. Andreea nu m-a lasat nici sa renunt la un moment dat cand am vrut sa o fac. Un om de milioane caruia ii datorez o mare parte din reusita mea.

Scriam in acea zi:

Stimati domni,

In urma aparitiei unei reclame publicitare referitoare la societatea Dvs pe mai multe autobuze din ***, va anuntam ca fotografia folosita in imagine apartine fotografului Alin Neamtu si este protejata de legea drepturilor de autor. Va rugam cu respect sa faceti dovada ca aveti dreptul de a folosi imaginea respectiva. Am atasat o imagine in care este prezentata aceasta reclama.

In speranta unei rezolvari amiabile, va multumim.

Alin Neamtu
Studiourile Foto Insomnia
Arad, Str. Cerbului nr. 1, 310282
tel 0257-368661 fax 0257-368659

la care am primit raspuns:

Domnule Alin Neamtu,

Ne pare rau pentru situatia creata, precizand ca nu am avut cunostinta de statutul fotografiei utilizata in reclamele publicatiei noastre. Macheta publicitara ne-a fost realizata de un tehnoredactor specializat, care a ales acesata imagine, pe baza sugestiilor noastre legate de ilustrare. Nu am stiut ca fotografia – gasita pe internet- este protejata de dreptul de autor si, din pacate, in ciuda eforturilor nostre, nu reusim sa-l mai contactam pe respectivul tehnoredactor, plecat, de luni bune, in capitala. Data fiind situatia, nu putem decat sa speram ca veti accepta scuzele noastre si ca vom gasi o solutie de a ne revansa, promovand fie in paginile publicatiei ****, fie in reclamele stradale ale acesteia – existente sau viitoare, numele dumneavoastra sau lucrarile dumneavoastra. In speranta ca intelegeti situatia si dorindu-ne o colaborare viitoare, va multumim anticipat.

Director ***

Raspund la randul meu:

Stimate ***,

Va multumesc pentru raspuns. Va asigur ca necunoasterea legilor nu inlatura culpabilitatea unei parti. Avand in vedere ca:
– reclama s-a folosit timp de 2 luni fara a respecta drepturile de autor pe 2 autobuze
– tariful practicat de firmele de profil pentru reclamele pe mijloace de transport in comun este intre 100-150 EUR/mijloc de transport
Va solicit un pret de **** EUR. In acest pret intra compensarea pentru folosirea imaginii in mod nejustificat precum si drepturile de folosinta a imaginii pentru inca 4 luni pe autobuzele respective. Conditiile vor fi stipulate intr-un contract care va pune societatea Dvs. in legalitate atat pentru lunile trecute cat si pentru cele ce vor urma. (…) Pretul nu include TVA.

In speranta acordului Dvs, cu dorinta de a nu face publica aceasta situatie, considerand ca pretul solicitat este mai mult decat rezonabil, va multumesc si va asigur de intreaga mea consideratie.

Cu stima,
Alin Neamtu

Dupa acest schimb de mesaje prin posta si prin e-mail, am contactat telefonic pe *** care s-a dovedit o persoana foarte amabila. Am negociat pretul si apoi am agreat conditiile. In ziua urmatoare am trimis contractul pentru a fi semnat…

Am asteptat mai bine de trei saptamani fara sa primesc un semn. Am sunat iar, am trimis mail-uri dar fara nici un rezultat. Prin urmare am luat legatura cu dl. Iulian Urban pentru a-i solicita ajutorul.

(…)

Intre timp, pe 23 iunie s-a nascut frumoasa mea Sara. Eram atat de fericit incat nu m-am mai gandit la acest caz. Colaborarea cu U.I a fost un esec. Renuntasem.

Intr-una din zile insa m-a sunat din nou Andreea sa ma intrebe ce am facut. M-a certat pentru ca am renuntat si m-a ambitionat sa caut un alt avocat. Ii multumesc inca odata Andreei care a insistat sa nu renunt, determinandu-ma sa iau legatura cu Bogdan Zamora.

Bogdan a fost extraordinar reusind in doar doua saptamani sa finalizeze procedura de conciliere prin semnarea contractului intre societatea respectiva si Studiourile Foto Insomnia srl. Dupa 4 luni si cateva zeci de somatii fara raspuns aveam in sfarsit un rezultat.

SUCCES!

Nu ma asteptam. Eram pregatit pentru o lupta lunga. Eram pregatit sa scriu pe blog despre lupta mea ca si altii sa invete din succesele sau greselile mele. Eram pregatit sa cheltui oricat era necesar daca prin aceasta reuseam sa ajut pe altii. Nu credeam ca exista sansa la conciliere. Insa am reusit cu ajutorul lui Bogdan Zamora. Multumesc!

Pe parcursul evenimentelor, sfatuit de Bogdan Zamora si Iulian Urban, am constituit dosarul pentru instanta.

1. Certificat de la Registrul Comertului in care se regasesc datele paratei (nume, adresa, nume administrator)

2. Declaratie pe propria raspundere in fata unui notar ca imaginea este realizata de mine (va dati seama expresia notarului cand i-am prezentat un print 30×45 cu nudul!)

3. Declaratie prin care eu, cedez drepturile de autor societatii pe care o detin, Studiourile Foto Insomnia. Studiourile Foto Insomnia se va constitui ca reclamant in cazul unui proces doarece e mai usor de dovedit prejudiciul unei societati comerciale cu istoric in vanzarea de imagini;

4. Inregistrarea imaginii la Oficiul Roman pentru Drepturi de Autor (ORDA). E o discutie lunga daca trebuie sau nu. Dreptul se naste odata cu opera, el exista si fara a inregistra opera la ORDA. Dar se pare ca nu e suficient pentru instanta.

5. Copii dupa notificari si confirmarile de primire

6. Copie dupa corespondenta in care recunoaste fapta

7. Inregistrarea convorbirii telefonice prin care se negociaza pretul si se accepta condi?iile

8. Un CD cu fotografii ale autobuzelor si o filmare a acestora (imagini care pe langa martori fac dovada existentei imaginii pe autobuze. Am rugat un prieten sa faca aceste imagini chiar in ziua in care am aflat)