Stau la calculator, e seara, tarziu… Pentru prima data ecranul din fata mea ma inhiba in loc sa ma elibereze. Am aer de plumb in spate si ma apasa idei printre fiori de oboseala. Sunt atat de volubil incat daca ar fi sa curg, sa-mi faca ceilalti albie fiindca singur m-as pierde in pamantul uscat, asa, pana cand nu ar mai ramane nimic din mine.
(2,957 vizite, 1 vizite azi)
Leave a Reply