Bursa de fericire

Am scris demult: “Nu pot da nume. O cheamă D și e o fetiță tristă. Am fotografiat-o în salon mai mult de trei ore, am încercat să vorbesc cu ea, i-am zâmbit, am încercat să glumesc. I-am arătat fotografiile. Am primit aceași expresie tristă de fiecare dată și nici un cuvânt. Nici un cuvânt timp de trei ore. La un moment dat am întrebat-o resemnat. Vrei să plec?? Nu pleca, au fost singurele ei cuvinte.”