Drumuri spre lumina
„Alergarea este un drum către conștientizarea și încrederea de sine – poți să te împingi spre extreme și să înveți realitatea aspră a limitărilor tale fizice și mentale sau pur și simplu poți pluti pe o potecă solitară, urmărind pământul cum se învârte sub picioarele tale.” – D.B.
Am fost la Plitvice iarna. 16 lacuri, unite intre ele, zeci de cascade spectaculoase, paduri dese de pin flancheaza sistemul carstic si adapostesc ursi, lupi si diferite specii de pasari. Un drum de weekend pentru a simti natura asa cum e, departe de lumea dezlantuita.
Plitvice, Februarie 2010
(va urma)
Mi-e dor de toamna, de culoare, de vita de vie, de soarele cald si adierea vantului calator.
(click pe imagine)
Iubesc campul pentru abilitatea sa de a ramane mereu proaspat, dincolo de orase, sosele, balastiere si internet.
(Nikon D80, AF Nikkor 18-200 VR)
Visul meu de la 7 dimineata… Nu m-am trezit inca dar nici nu dorm… Imi poruncesc sa dorm mai adanc ca sa deslusesc din nou visul. Am visat ca zbor.
Ca orice divinitate, hazardul are pretentiile lui. Are nevoie de temenele, inchinarea la hazard inseamna sa-i stai la dispozitie, in permanenta. Cu toate simturile treze, cele cinci cunoscute si cele necunoscute de lumea noastra imperfecta. Pentru a nu-l rata daca binevoieste sa treaca pe langa noi.
(CHRISTIANE ROCHEFORT)
Daca vrei privirea sa-mi las in podea
Calca peste ea, calca peste ea.
Daca vrei de tine sa simt ca-s robit,
Lasa-ma uimit, lasa-ma uimit.
Daca vrei cu tine lumina s-o impart,
Lasa-ma sa ard, lasa-ma sa ard.
Daca tot ce-i dus vrei din urma s-ajung,
Lasa-ma sa curg, lasa-ma sa curg.
Daca vrei sa stii ce-am in suflet si-n gand,
Lasa-ma sa cant, lasa-ma sa cant…
Celelalte cuvinte – Celelalte cuvinte (1987)
La scoala am invatat ca tara noastra este frumoasa. Pana si Abecedarul avea imagini ce aratau pe deplin asta…
Zilele trecute “navigam” cu masina spre Sibiu. Parca eram intr-un film. Orasele aratau ca niste decoruri de remake Mad Max iar mizeria si praful erau zugravul cladirilor. Pe masura ce ma indepartam insa de drumul european (se cheama european? sic!) descopeream o cu totul alta lume. Total diferita. Mult mai frumoasa.
Sa fie primavara de vina pentru frumusetea campurilor noastre? Sau oamenii care le cultiva pe jumatate pentru a lasa loc de maci si margarete? Sau timpul lent care nu ajunge sa distruga satul romanesc? Suficient de lent ca atunci cand ajunge la munte, oamenii nu vor mai vrea vile fiindca se deschide sezonul la terenuri pe Luna. Si va fi trendy.
Sa traim bine!
Apus pe camp, maci si un deltaplan.
Eh, incepusem eu blog-ul mai demult in ideea de a purta discutii pe marginea imaginilor. Un loc in care cei ce critica sa dea cu critica iar cei ce lauda sa se abtina (intotdeauna cei ce lauda se abtin). Blog-ul, cu imagini bune sau mai putin bune, incercari, cu texte, cu ne-texte. Asa cum sunt ele, fragede, numai bune de discutat sau demontat. Un experiment de comunicare, o gaselnita moderna pentru perfectionarea demersului fotografic.
M-am desumflat…
O imagine draga mie, un cadru de mai intr-o prelucrare tomnatica, o pun la bataia criticilor ce citesc blogul. E prelucrata? Da. Foarte da.
PS. Click-ul pe ea o face mai mare.
Am ales aceste imagini mai mult pentru mine, pentru a le avea iarna, pe desktop, atunci cand ma gandesc cu nerabdare la venirea primaverii.
O frumoasa dimineata de Paste!
