Vin vremuri tulburi, se lasa ceata… Incepe iarna, se scutura ciulinii si din dumbrava mea.
Lumea de sub apa…
Am primit un trabuc… Prietenul meu s-a intors din Cuba, mi-a dat un trabuc si mi-a povestit despre scufundari, despre lumea de sub apa… L-am ascultat fascinat si pentru ca mi-a placut ce am auzit mi-am propus sa ma scufund si eu vara viitoare. Pana atunci o fac in imaginatia mea… alb negru, deoarece eu nu visez color…
Schita
Schita a gandurilor mele, prinse intr-o fortareata invizibila, pregatite de evadare si totusi tintuite.
PS. si n-am uitat… La multi ani Vali din Arad si Corina din Bucuresti!.
Departe de asfalt…
Departe de asfalt. Departe de masina, de lume, de drum, de claxon, de cioburi, de politist si de pata de ulei. Imi port privirea printre stropii de roua si soare, iar pasii prin noroiul diminetii. Imi port gandurile atat de aproape de fiecare, de toate imaginile frumoase ce le-am sters vreodata pentru ca frumusetea lor era prea tare sau prea devreme… Departe de asfalt in lumea nici ordonata nici parasita a ogorului umed, a campului verde si a cetatilor la apus.
Multumesc
Acum un an scriam primul mesaj pe blog. A trecut ceva timp si ma bucur in primul rand de prietenii noi ce trec pe aici. Eu voi scrie si in continuare iar imaginile prezentate sper sa placa tot mai mult (nu uitati, click pe ele 🙂 ). Daca reveniti pe aici, eu sunt primul care ma bucur.
Multumesc!
Romania. Fara cuvinte.
Profesionist?
Nu m-am revoltat niciodata impotriva celor care “strica piata”. Nu ma revolt nici impotriva revistelor foto ne-elitiste de la noi. E bine ca aceste reviste sunt, chiar daca altii le ignora. Nu ma revolt pentru ca trebuie sa investesc in permanenta in aparatura. Am investit in aparatele mele o groaza de bani. I-am muncit, nu mi i-a dat babacu cum ar insinua unii. Si nici nu ma revolt retoric spunand ca “asa e in Romania” cu oftica pe cei ce cumpara imagini aproape pe gratis. Acesta este pana la urma nivelul pietei la noi… Nu sunt un profesionist si nu am de ce sa ma revolt.
Aflandu-ma insa la un prieten ieri seara m-am trezit vorbind despre aparate digitale profesionale, despre cat e de scump sa le schimbi, despre faptul ca nu se castiga din fotografie si despre cei care ne concureaza cu preturi exagerat de mici…. Aoleu! Vorbeam despre ceea ce nu vreau sa fiu, fiind acela in vorbele mele! Oare asta este conditia fotografului profesionist din Romania? Sa fie un revoltat? Pentru ca este imaginea pe care o descopar pe unele forumuri si cafenelele virtuale.
Eu sigur nu sunt asa. Si ma revolt pentru asta!
Fotograful
“A photographer is a person who takes a photograph using a camera. This person is generally considered the artist, because he or she constructed the appearance of the product in the same way as any other visual artists. One may be an amateur photographer or a professional photographer if he or she uses photography to make a living” – wikipedia
Zice mai departe:
The photographer often has a certain personality which is expressed in his or her work. (…) The distinction between artistic photography and photojournalism or other types of photography and the associated techniques does not remove this personal aspect from the work of the great photographers.
Sa-i lasam pe ceilalti sa fie spectatori in teatrul lumii noastre, pentru ceea ce noi vedem si ei inca nu pot sa vada. Sa fotografiem pentru noi insine, ca singur etalon ce conteaza.
Mirosul de fum
S-a lasat prima zapada si odata cu ea am simtit mirosul de fum al sobelor aprinse. Amestecat cu frigul iernii si zapada umeda. Aproape ca mi-e dor de iarna, de n-ar fi prea devreme… Mai vreau doar o luna de toamna. si apoi sa ninga…
Visul
Visul meu de la 7 dimineata… Nu m-am trezit inca dar nici nu dorm… Imi poruncesc sa dorm mai adanc ca sa deslusesc din nou visul. Am visat ca zbor.
Rautatea
Oare unii oameni sunt rai cu adevarat sau doar alegem noi sa si vedem astfel?
Drumuri spre lumina
Va recomand ultimul numar din Photo Magazine. Cu imaginile unei toamne superbe suprinse in locul meu de suflet. Click pe imagini…
In aceasta serie imaginile nu sunt prelucrate