Ce aleg eu

Un loc îndepărtat, o experiență unică. V-am spus că voi veni cu poze noi. Prin urmare, aceasta este o selecție din albumul tipărit.

Frig, ceață, rouă, brumă. Cu pulsul ridicat într-o alergare de dimineață, mă opresc pentru acestă imagine.
Daruieste viata

Am fotografiat din nou în spitalul Louis Țurcanu din Timișoara. Într-un preambul pentru niște filmări. Cu același paturi. Dar alți copii. Am avut emoții să mă întorc. Până la urmă, ultima dată când am zâmbit unei fetițe și i-am spus că va fi bine m-am înșelat. [21:38] neamtu_alin: nu ti-am zis[21:38] neamtu_alin: am intrat in salonul dianei[21:39] neamtu_alin: am si filmat acolo dar probabil nu-l recunosti[21:39] neamtu_alin: e acum salonul

20%. Vreau să vorbesc de acest procent. Este un procent care face diferența. Acești bani sunt zile de viață pentru cei din spital. Pentru noi, cei din firmele private, o necunoscută. Am rămas surprins că după 5 ani de la apariția legii nu știm că din impozitul la stat putem da 20% pentru conturile copiilor care numără banii în zile de viață. Inclusiv eu. NU AM ȘTIUT. Am intrat recent

Undeva, într-un spital din România copiii suferind de leucemie acută limfoblastică așteaptă un transplant de măduvă. I-am cunoscut azi. Pentru a face transplantul la timp spitalul are nevoie de camere sterile. În lipsa acestora copii sunt puși pe o lista de așteptare care uneori este mai lungă decât viață lor. Poate chiar acum se scrie un sfârșit… Dacă ai putea să-l rescri, ai face-o? Dacă ai putea să le dai viață, le-ai






